Dezinfectare, supraveghere sanitaro-epidemiologica

Biologie: Femelele îşi depun ouăle în gunoi, compost, alimente în putrefacţie (gunoi biodegradabil) şi îngr ăşă mânt amestecat cu paie. Dup ă o evoluţie embrionar ă de aproximativ 15-25 de ore ies din ou ă larve, care nu au nici cap, nici picioare. Prin unduirea trupului ele se pot mişca uşor in substratul de hran ă, făr ă avea nevoie de vreun ajutor. Se hrănesc cu substanţele din materia aflat ă în putrefacţie. In acest timp ele cresc şi năpârlesc de dou ă ori, înainte de a trece la stadiul de pup ă. În stadiile de pup ă ele sunt fusiforme. Durata metamorfozei realizat ă în stadiul de pup ă depinde de temperatur ă şi este de 3-8 zile. La ieşirea din pup ă, musca d ă la o parte învelişul cu ajutorul unei vezici, ce iese dintr-un buzunar în form ă de arc, aflat pe cap. Muştele adulte sunt deja la trei zile de la eclozare gata de reproducere. Muştele zboar ă cu mare precizie şi agilitate. Viteza lor de zbor este de 2m/s (7, 2 km/h), - vitez ă la care bat din aripi de 200 de ori pe secund ă.

Răspândire: Muştele pot fi găsite peste tot în lume, cu excepţia deşerturilor, regiunilor polare şi a celor alpine de la mare altitudine. În habitatele lor pot fi întâlnite mai ales în case, apartamente, grajduri şi locuri de depozitare a gunoaielor.

Dăunător: Musca este un agent supărător tipic precum şi un dăunător igienic. Muştele deranjeaz ă oamenii, aşezându-se şi deplasându-se pe diverse părţi ale corpului lor, zburând haotic prin camer ă şi zumzăind. Prin depunerea ouălor şi din cauza etapei de hrănire a larvelor, ele pot contamina mâncarea. Deoarece sunt purtătoare de boli, ele devin un pericol pentru igien ă. Exist ă dovezi with ă muştele de cas ă pot transmite bacteria Helicobacter pylori, ce poate cauza ulcer la om. Astfel se presupune with ă muştele sunt purtătoare şi de alte boli pe lâng ă aceasta, deşi rolul ei ca transmi ţă tor de boli este probabil adesea supraestimat.